Logo Constructii
Logo Evaluare

Departamentul Structuri

Contact

Str. G. Baritiu nr. 25, 400027, Cluj-Napoca
Director de departament: Conf.dr.ing. Attila PUSKAS
Sala 123, Tel: +40 264 401545, +40 264 401326
Email:Attila.Puskas@dst.utcluj.ro

Secretar: Claudia MAXIM
Sala 126, Tel: +40 264 401326
Email: Claudia.Maxim@dst.utcluj.ro

Consiliul departamentului:
Conf.dr.ing. Attila PUSKAS
Prof. dr. ing. Cristina CÂMPIAN
Conf. dr. ing. Vasile FĂRCAŞ
Conf. dr. ing. Bogdan HEGHEŞ
Conf. dr. ing. Ioan PETRAN

DEPARTAMENTUL DE STRUCTURI

Un departament destinat structurilor

Tradiţie şi Modernism

Director Departament Structuri
Prof. Dr. Ing. Zoltan Kiss
 


Destinate adăpostirii componentelor vieţii omeneşti (locuinţă, loc de muncă, recreere, transport, etc.),construcţiile au posibilitatea de a reda în spaţiu şi timp gradul de cunoaştere dobândit de omenire de-a lungul secolelor.

După cum se ştie, fiecare construcţie trebuie să îmbine fericit satisfacerea a trei cerinţe esenţiale: funcţiunea, structura, forma. Arhitectul, pentru realizarea scopurilor sale, are nevoie de structură. Numai cu ajutorul structurii obţine forma dorită şi poate realiza o clădire reprezentativă pentru epoca sa. În absenţa structurii nu ar fi putut exista nici Panteonul şi nici catedralele gotice.

 

Consecvenţa formelor naturale, logica rezolvărilor tehnice deosebite şi expresivitatea reuşitelor arhitecturale au reprezentat o atracţie asupra mea. Mereu am avut impresia că structurile au originea comună. Anumite structuri care au existat din cele mai vechi timpuri, se reîntorc şi supravieţuiesc în timp.

Un exemplu elocvent în acest sens este grinda aşezată pe stâlpi. Această formă structurală apare de la începuturi la unele construcţii cultice, iar mai târziu o regăsim în variante mai rafinate, în aproape toate epocile şi culturile. Ideea de bază a rămas aceeaşi indiferent de materialul şi modul de prelucrare a lui.

Trecerea de la structurile vechi la cele moderne s-a făcut odată cu apariţia oţelului şi mai târziu a betonului armat. Datorită acestor materiale, inginerii au putut realiza structuri cu soluţii tehnice inimaginabile până atunci şi au reuşit să rezolve preocupări seculare privind economicitatea clădirilor. Şi astăzi, la proiectarea structurală, economicitatea trebuie să reprezinte o „normă morală”, care să tindă către un randament maxim la un cost minim.

 

În ultima perioadă, în arhitectură, tradiţia este negată puternic, făcându-se loc cu orice preţ pentru tot ce e nou. Au apărut noţiuni noi ca: arhitectura biomimetrică sau arhitectura parametrică. Proiectarea arhitecturală modernă bazându-se pe tehnici moderne de modelare digitală, reuşeşte să creeze forme libere, fluide. Colţurile şi unghiurile obişnuite sunt înlocuite cu suprafeţe curbilinii, care par să suprasolicite limitele materialelor. Structuriştii îşi pun adesea întrebarea: Cum să realizăm aşa ceva? Evident cu materiale inovatoare cum ar fi: betonul de înaltă rezistenţă, de ultra înaltă rezistenţă sau profilele metalice subţiri.

Pe de altă parte, în perioada actuală, constructorii se confruntă cu creşterea permanentă a preţului oţelului şi a cimentului, dar şi cu obligativitatea de a proteja mediul înconjurător. Astăzi circa 40% din consumul de energie şi 50% din totalul de materiale produse revine construcţiilor. Acest procentaj enorm atrage după sine necesitatea regândirii sistemelor constructive.
Suntem obligaţi să răspundem la întrebarea: Construcţiile de beton armat şi cele din oţel reprezintă o soluţie sustenabilă? Răspunsul este DA, betonul şi oţelul sunt materiale care fac posibilă realizarea unor construcţii eficiente şi durabile.

 

Astăzi, cu ajutorul calculatorului şi a unor programe avansate putem studia sau proiecta orice structură, chiar şi cele deosebit de complexe. Totuşi, suntem în faţa unor schimbări majore în conceperea construcţiilor, schimbări care vor influenţa proiectarea mai mult decât sistemele CAD apărute acum 20 de ani.

Atât inginerul cât şi arhitectul folosesc unelte digitale la realizarea modelelor de lucru, numai datele cu care operează diferă. Modelul geometric al arhitectului reprezintă spaţii şi suprafeţe, iar modelul static al inginerului axe, suprafeţe mediane şi elemente structurale. Cele două modele 3D sunt construite în programe diferite, iar schimbul de date se face cu ajutorul interfeţelor de comunicare care de multe ori se derulează cu dificultate.
Formele arhitecturale noi au impus apariţia unor programe care vor utiliza un singur model al clădirii valabil pentru toţi cei implicaţi în proiectare. În prezent execuţia se face după desene 2D, tipărite pe hârtie, însă intr-un viitor apropiat, utilizarea IPad-urilor pe şantiere va face posibilă utilizarea desenelor în varianta digitală 2D sau 3D şi chiar verificarea şi corectarea lor pe loc.

 

În ultima perioadă au apărut programe şi mai complexe 5D care pe lângă generarea formei şi calculul structural (3D) se ocupă cu execuţia (4D) şi cu datele referitoare la utilizare (5D). Acest program permite o comunicare permanentă şi un schimb rapid de date nu doar între arhitecţi şi ingineri dar şi între toţi cei implicaţi, adică proiectanţi – executanţi – beneficiari.

 

Doresc să atrag atenţia asupra unui lucru important. Conceperea şi proiectarea nu este o ştiinţă exactă, este o creaţie care conţine ştiinţă, cultură şi se bazează pe intuiţie şi inovaţie. Precizia oferită de calculator nu înseamnă neapărat rezolvarea corectă a problemelor. Calculatorul este un instrument util, dar nu poate înlocui intelectul omului (cel puţin astăzi şi într-un viitor apropiat, în rest, cine ştie?).

Calitatea construcţiilor depind în primul rând de om, de capacitatea sa şi evident de educaţia pe care a primit-o. De aceea învăţământul universitar are o importanţă deosebită în educarea unor ingineri adevăraţi. Pentru mine, un inginer adevărat este acela care nu se uită numai în trecut şi nu trăieşte numai pentru prezent, ci se întoarce către viitor şi va intui corect tendinţele dezvoltării. Cred că învăţământul are foarte multe de făcut în acest sens, în primul rând de a explica cursanţilor că cele cunoscute până în prezent nu sunt adevăruri absolute, ele putând fi îmbunătăţite.

 

Prezenţa internetului a transferat procesul de învăţare către o memorare vizuală excesivă. Internetul oferă informaţii şi date necenzurate – într-un sens bun al cuvântului – în cantităţi nebănuite până în prezent. Rapiditatea cu care se pot obţine informaţii din orice domeniu al ştiinţei face necesară schimbarea procesului de învăţământ. Astăzi, metodele vechi de predare par lente şi plictisitoare.

Tânărul trebuie să fie conştient că a proiecta o construcţie este o activitate complexă în care alegerea formei structurale şi rezolvarea problemelor de detaliu, depind în mare măsură de calităţile celui care proiectează. Metodele de calcul şi principiile constructive învăţate în facultate ajută la materializarea corectă a ideilor, dar fără aceste cunoştinţe, nu va putea deveni un inginer adevărat.
Noi toţi trebuie să acceptăm să lucrăm în echipă pentru că în viaţă nici o construcţie nu se poate realiza de o singură persoană, din contra, reuşitele răsunătoare întotdeauna au fost rezultatul creativităţii colective.

 

În final trebuie să amintesc personalităţile de prestigiu care au activat în cadrul catedrei noastre: Mircea Mihailescu, Nicolae Juncan, Igor Tertea, Mircea Moldovan, Adrian Pocanschi şi mulţi alţii dintre care unii ne-au părăsit definitiv, alţii temporar. Mereu va trebui să elogiem personalitatea unor astfel de ingineri şi profesori pentru că prin munca lor au contribuit la prestigiul câştigat în ultimii 50 de ani de catedra de Construcţii de beton armat şi construcţii metalice in prezent Departamentul STRUCTURI.

Ne puteti urmari si pe: utcn facebook utcn titter